Targul de Fete de pe Muntele Gaina
 
In apropiere, pe Muntele Gaina in fiecare an se organizeaza in cea mai apropiata duminica de 20 iulie, cea mai mare sarbatoare traditionala romaneasca in aer liber “Targul de fete“. Sarbatoarea reuneste formastii artistice din judetele Alba, Hunedoara, Cluj, Bihor, Arad si din alte judete ale tarii, realizand un adevarat festival al cantecului si jocului, al traditiilor si datinilor stramosesti. Originea acestei sarbatori se pierde in negura vremii, Strabo, parintele geografiei spunea ca dacii au un munte “cogaiom” nu prea departe de capitala lor Sarmisegetuza, unde se aduna in fiecare an pentru a aduce ofranda zeului lor. Nu putem avea certitudinea ca este vorba de Gaina , cert este ca in Muntii Apuseni in urma cu circa o jumatate de secol asfel de sarbatori erau in multe alte varfuri(Calineasa, Dealul Stanii, Capatana, Dealul Marcului, Negrileasa)

Targul de fete este mentionat prima data in anul 1816 dar cu siguranta vechimea lui vine din indepartata activitate. Aristotel spunea ca barbarii ca si grecii ofera zeilor locurile cele mai inalte , barbarii fiind socotiti de greci toti cei ce erau in afara Greciei si Romei antice.. Vin la targ locuitori ai Apusenilor de pe Crisul Alb, Bihor, Aries, schimband intre ei produsele lor traditionale dar si voia buna si cantecul strabun. Deschiderea traditionalei sarbatori o fac de multi ani tulnicaresele din Avram Iancu , instruite si organizate de pasionata si priceputa prof. Elena Pogan, fiica a satului Tarsa in venele careia curge sangele clocotitor al dragostei pentru creatia populara si patria strabuna.

Despre targul de fete de pe Muntele Gaina vorbeste si Ion Rusu Ardeleanu in cartea sa “Motii” scriind:
“Doi delegati din partea motilor din Vidra de sus si doi din partea motilor criseni din Bulzesti se intalnesc , schimba cateva vorbe de salut si trag o linie de despartire intre moti si criseni in timpul targului . Linia este trasa astfel ca motii se aseaza in partea de catre apus . Pana la ora zece dimineata toti sunt ocupati cu vanzarea si cumpararea uneltelor casnice si agricole fabricate de ei. Dupa ce s-a terminat cu targuirea celor trebuincioase , lumea incepe sa pranzeasca la iarba verde si sa se adune in jurul lautarilor care canta langa un butoi de tuica de cirese . Apoi , deodata se incinge jocul peste intreg targul si vezi grupuri separate formate din moti si criseni care, in sunetul viorilor, clarinetelor, cimpoaielor, joaca hora, adresandu-se unii altora prin felurite chiuturi satirice”.
Cheile Rametului
Galerie de Imagini